Când ai nevoie de finanțare pentru firmă sau chiar ca persoană fizică, de cele mai multe ori ajungi fie la bancă, fie la un IFN. Par amândouă „instituții care dau credite”, dar rolul lor în finanțarea economiei românești este foarte diferit. În articolul de mai jos punem în oglindă bănci și IFN-uri, cu date recente și exemple practice.
De unde vin banii în economie: cât duc băncile și cât duc IFN-urile
În România, greul finanțării economiei este dus de bănci. Conform datelor oficiale publicate de banca centrală, ponderea creditului bancar acordat sectorului privat în PIB se află undeva în jur de un sfert, cu o tendință de ușoară scădere în ultimii ani, chiar dacă soldul creditelor crește în termeni nominali.
Raportările recente arată că, la sfârșitul anului 2024, creditarea sectorului privat era dominată de bănci, iar IFN-urile reprezentau aproximativ 7% din soldul total al creditului acordat sectorului privat. Proporția este menționată într-un raport anual de specialitate, bazat pe date agregate de la banca centrală.
Cu alte cuvinte, aproape tot ce înseamnă finanțarea economiei prin credite se întâmplă în bilanțurile băncilor. IFN-urile contează, dar mai degrabă ca nișă pentru anumite tipuri de clienți și produse. În practică, asta se vede simplu: firmele mijlocii și mari discută în principal cu bănci, iar IFN-urile apar mai des în discuțiile legate de credite rapide, leasing, microfinanțare sau finanțări de consum.
Un alt indicator care arată rolul băncilor în finanțarea economiei este raportul credite/depozite din sistemul bancar, care a coborât la aproximativ 66% în martie 2024, potrivit unui studiu al băncii centrale. Asta înseamnă că băncile rulează masiv banii populației și ai firmelor în credite, dar păstrează și o marjă mare de lichiditate.
Ce sunt, de fapt, băncile și ce rol au în finanțarea economiei
Băncile sunt instituții de credit autorizate și supravegheate direct de Banca Națională a României, în baza unui cadru european destul de strict. Reglementările stabilesc cum se constituie capitalul, ce condiții trebuie să îndeplinească acționarii, ce limite de risc există și cum se calculează rezervele de capital și lichiditate.
Rolul principal al băncilor este dublu. Pe de o parte, atrag resurse din economie: depozitele populației, banii firmelor, finanțare de pe piețe. Pe de altă parte, transformă aceste resurse în credite pentru companii, persoane fizice, stat și alte instituții. Din diferența de dobândă trăiește, în esență, sistemul bancar. Când vorbim despre „intermediere financiară”, aici suntem: de la deponent la debitor, prin bancă.
Potrivit datelor sintetizate în rapoartele de stabilitate financiară, creditul bancar către sectorul privat reprezintă aproximativ 45% din totalul activelor băncilor, restul fiind lichidități, titluri de stat și alte plasamente. Asta arată clar că finanțarea economiei reale rămâne activitatea principală, chiar dacă titlurile de stat au cântărit tot mai mult în ultimii ani.
Pentru o firmă, relația cu banca înseamnă de obicei un pachet: conturi curente, internet banking, linii de credit pentru capital de lucru, finanțare de investiții, garanții bancare pentru licitații, eventual factoring. Dobânzile sunt legate, în majoritatea cazurilor, de indicii de referință din piață (IRCC sau indici euribor), plus o marjă negociată. Accesul depinde mult de bonitatea firmei, de istoricul fiscal și de garanțiile puse la dispoziție.
De ce contează asta pentru economie? Pentru că, atunci când băncile relaxează sau înăspresc creditarea, efectul se vede direct în investițiile companiilor și în consumul populației. Un raport recent al băncii centrale arăta că, în 2024, România era printre țările cu cele mai ridicate ritmuri de creștere a creditării sectorului real din Uniunea Europeană, în special pe segmentul populației, susținut și de programe guvernamentale de garantare pentru IMM-uri.
Ce sunt IFN-urile și unde intervin în finanțarea economiei
Instituțiile financiare nebancare sunt entități care pot acorda credite, dar nu pot atrage depozite de la public. Ele sunt reglementate printr-o lege specială și sunt înscrise în registrele (general și special) ținute de Banca Națională a României, care le supraveghează activitatea din perspectiva prudențială și a respectării cadrului legal.
IFN-urile folosesc, în general, alte surse de finanțare: capitalul acționarilor, linii de credit de la bănci, emisiuni de obligațiuni sau finanțări intragrup, dacă fac parte din grupuri internaționale. Pentru că nu mobilizează depozite de la populație, nu sunt supuse acelorași cerințe ca băncile, dar au în continuare reguli de raportare și control impuse de banca centrală.
Piața IFN-urilor este foarte diversă: de la companii de leasing financiar la entități specializate în credite de consum cu valoare mică, microfinanțare pentru afaceri foarte mici, credite pentru achiziții în rate sau carduri de credit emise în afara sistemului bancar. O parte din IFN-uri au modele de business construite aproape integral online, cu scoring automat și acordare de credit în câteva minute.
Conform unui raport anual bazat pe date oficiale, la sfârșitul lui 2024, IFN-urile care acordă credite înscrise în registrul special al băncii centrale concentrau în jur de 7% din soldul creditelor acordate sectorului privat, restul revenind băncilor. Procentul pare mic, dar efectul este vizibil mai ales în segmentele de creditare unde băncile sunt mai restrictive sau unde sumele sunt prea mici pentru a justifica procesarea bancară.
În ultimii ani, cadrul de reglementare pentru IFN-uri a fost înăsprit treptat, inclusiv prin limitarea costurilor totale ale creditelor acordate populației și prin decizii punctuale de radiere a unor IFN-uri care nu au respectat regulile. Un exemplu este o hotărâre din 2024 prin care o societate IFN a fost ștearsă din registrele băncii centrale, cu interdicția de a mai acorda credite, după o acțiune de supraveghere.
Bănci vs IFN-uri: cum se vede diferența în viața unei firme
Dacă ai o firmă mică de servicii, cu doi angajați, probabil prima opțiune pentru o linie de credit este banca la care ai contul curent. Pentru un credit de investiții mai mare, cu garanții imobiliare sau mobiliare, oferta vine aproape exclusiv de la bănci, eventual cu garanții din programe publice. Însă când ai nevoie de o finanțare rapidă, pe termen scurt, pentru o sumă mică, intră în discuție și IFN-urile.
În practică, diferențele principale dintre cele două tipuri de instituții, din perspectiva unei firme sau a unei persoane fizice, sunt:
- Costul: creditele bancare au de regulă dobânzi mai mici, dar condiții mai stricte; creditele IFN sunt mai scumpe, însă mai accesibile pentru clienți cu istoric slab sau cu venituri greu de documentat.
- Viteza și birocrația: la multe IFN-uri, procesul este aproape integral online, cu decizie rapidă; la bănci, analiza este mai detaliată și durează mai mult.
- Volumul: pentru credite mari, investiții, proiecte imobiliare, băncile sunt aproape singura soluție; IFN-urile acoperă mai ales finanțări mici și medii.
- Tipul de risc asumat: băncile lucrează cu reguli de prudență mai stricte, IFN-urile acceptă, în general, profiluri de risc mai ridicat.
Un antreprenor cu care te întâlnești la un eveniment de business îți va spune adesea că, pentru echipamente, merge pe leasing (de obicei IFN sau bancă specializată), pentru capital de lucru negociază linii de credit cu banca, iar pentru golurile de cash apare tentația unui produs rapid de la un IFN. Tocmai aici apar multe probleme de supraîndatorare, mai ales când IFN-ul este folosit ca „plombă” peste un cash-flow deja fragil.
Dincolo de costuri și proceduri, mai există o diferență importantă: impactul sistemic. Un șoc major în sectorul bancar lovește direct economia prin blocarea plăților, a creditării și a încrederii. Problemele izolate la un IFN afectează, de regulă, un portofoliu limitat de clienți și nu prăbușesc economia, tocmai pentru că ponderea IFN-urilor în finanțarea totală este redusă.
Ce înseamnă pentru tine ca antreprenor: cum alegi între bancă și IFN
Multe firme mici privesc banca ca pe o barieră și IFN-ul ca pe o scurtătură. Realitatea este undeva la mijloc. La firmele urmărite în ultimii ani, se vede clar un tipar: acolo unde există o relație stabilă cu banca, cu rapoarte financiare curate și comunicare deschisă, accesul la finanțare este mai ieftin și mai previzibil, chiar dacă procesul pare mai anevoios la început.
IFN-urile pot avea rolul lor într-o strategie financiară sănătoasă, dar doar dacă sunt folosite controlat. De exemplu, un IFN specializat în leasing poate fi o soluție bună pentru o flotă mică de mașini sau pentru un echipament pe care banca nu îl finanțează ușor. Sau un produs de microfinanțare poate ajuta un PFA la început de drum, fără istoric bancar, să își cumpere primele unelte de lucru.
Unde apar problemele? De obicei acolo unde creditul IFN devine substitut pentru un management slab al banilor: se iau mai multe produse mici, scumpe, pentru a acoperi lipsa de lichiditate cronică. Aici, nici banca, nici IFN-ul nu sunt vinovate prin definiție; decizia de finanțare fără plan de rambursare este problema.
Dacă ai o firmă, un exercițiu util înainte de orice credit este să îți faci împreună cu contabilul un scenariu simplu: cât poți rambursa lunar fără să blochezi salarii și furnizori, cât timp și din ce fluxuri de încasări. Abia apoi are sens să compari ofertele de la bănci și IFN-uri, nu invers. Iar pentru creditele IFN acordate persoanelor fizice, mai ales cele foarte rapide, merită citit de două ori contractul și verificat plafonul legal al costurilor.
Întrebări frecvente
Este mai sigur să iei finanțare de la bancă decât de la un IFN?
Băncile sunt supuse unor reguli de capital și lichiditate mai stricte și au un rol sistemic, ceea ce le face, în general, mai solide. IFN-urile sunt și ele supravegheate, dar riscul de costuri mai mari și de supraîndatorare este mai ridicat pentru client.
Un IMM se poate finanța exclusiv prin IFN-uri?
Teoretic, da, mai ales pe sume mici sau pentru echipamente prin leasing. Practic, costurile sunt, de regulă, mai mari decât la bancă, iar dezvoltarea pe termen lung este dificilă fără o relație de credit bancar, mai ales pentru investiții consistente.
Cum verific dacă un IFN este autorizat?
Lista IFN-urilor care pot acorda credite este publicată în registrele oficiale administrate de Banca Națională a României. Poți verifica acolo dacă instituția este activă și în ce categorie se încadrează, înainte de a semna un contract de credit.
Un filtru sănătos pentru orice antreprenor rămâne întrebarea simplă: creditul pe care îl iau, fie de la bancă, fie de la un IFN, finanțează ceva ce îmi crește afacerea sau astupă un gol creat de alte decizii greșite? Răspunsul sincer la această întrebare valorează mai mult decât orice broșură de produs.
Acest material are scop editorial și informativ. Nu reprezintă consultanță financiară, fiscală sau juridică. Pentru decizii de finanțare adaptate situației firmei tale, discută cu un consultant financiar, cu banca sau cu un specialist în domeniu și verifică întotdeauna informațiile actuale la instituțiile responsabile.

